Tudor Benga – deputat USR Brașov
Așa cum v-am promis revin astăzi, 2 octombrie 2017, cu al treilea episod din serialul aeroportului, episod în care aș vrea sa stăm de vorbă despre cifre. Cifrele de trafic mai exact. Discuția asta este foarte importantă pentru că afectează atât dezbaterea politică pe aeroport (îl vrem nu-l vrem, își are sau nu-și are rostul) cât și dezbaterea tehnică (cum anume îl putem face și cu ce proiecții operăm pentru asta). Iar discuția se va axa pe două teme principale: studiul de trafic existent pe de o parte, și o analiză comparativă a cifrelor actuale și istorice ale aeroporturilor românești precum și trendurile globale în aviație pe de altă parte.
Vă spuneam încă din episodul trecut (Aeroportul Brașov, episodul #2 ) că din punctul meu de vedere principala vulnerabilitate (deși nu singura) a analizei cost-beneficiu (ACB) sunt fix cifrele din studiul de trafic. Și vă spuneam încă din toamna trecută că acele cifre au o evoluție foarte dubioasă. La analiza cost-beneficiu voi reveni, azi ne vom rezuma la studiul de trafic (descarca pdf ).
Prin evoluție foarte dubioasă mă refer la faptul ca studiul de trafic pornește cu o estimare a pasagerilor în primul an de funcționare aiuritor de optimistă însă sfârșește, două decenii jumătate mai târziu, cu o estimare de trafic aiuritor de pesimistă pentru anul 25. Evoluție care nu doar că împinge proiectul în niște parametrii financiari inutil de strânși (și astfel într-o ACB care forțează restul premizelor pentru a ieși la vopsea) dar și decredibilizează din start analiza și pe proponenții ei, oferind pe tavă muniție detractorilor proiectului.
Iar problema nu este de rea-voință sau de incompetență per se. Este un caz clasic românesc de “ne descurcăm noi cumva” combinat și cu o oarecare doză de “bad timing”. Studiul este făcut de o firmă de consultanță respectabilă și are o coerență și un proces analitic în spate. Pe scurt nu e făcut complet pe genunchi. Dar nu este făcut de specialiști în aviație. Și, cu tot respectul pentru autori, nu poți estima o piață de aviație comercială cum estimezi o piață de pastă de dinți sau de fursecuri premium.
Studiul pleacă de la situația existentă în anii de analiză în restul țării (număr existent de pasageri), aruncă în oală câteva variabile (populație, PIB, venit mediu și număr de turiști străini), amestecă cu făcălețul regresiei, condimentează cu premize hiper-generale de la ACI, și gata, ura și la gară, avem proiecție pe 25 de ani. Nu e “dorel-ism” clasic în care chemi pe cineva sa vadă de ce nu e lumină la tine în bloc și după 5 minute lasă fără curent tot cartierul. E un „dorel-ism” mai sofisticat în care cineva care pune termopane n-are nici o problemă să repare și hublouri de submarin că tot fereastră e și aia.
Motivul principal pentru care studiul de trafic începe aiuritor de optimist e că pleacă integral de la cifre ale unor aeroporturi aflate în funcțiune fără absolut nici un fel de ajustare pentru ciclul de operationalizare a proiectului. Adică, despre cum un aeroport nou mai întâi primește câteva zboruri răzlețe low-cost de două ori pe săptămână, după care poate și unul de linie pe regional jet cu trei frecvențe, după care o primă aeronavă low-cost bazată acolo, după care niște chartere de vară, creșterea frecvenței spre zilnică a celor de linie, a doua aeronavă low-cost bazată acolo, a doua frecvență redusă de linie și tot așa.
Motivul principal pentru care studiul de trafic sfârșește aiuritor de pesimist sunt indicii de creștere aplicați. Nu doar că sunt folosite cifre ACI aplicabile pentru întreaga Europa (adică o piață matură ce crește mult mai încet) dar anii de referință sunt aceia în care piața aviatică europeană era prinsă între prețuri record ale petrolului și criza euro. Ceea ce nu e complet de condamnat, pe un interval de un sfert de secol e normal să te aștepți și la suișuri și la coborâșuri. Ceea ce este însă de condamnat este completa lipsă de raportare la piața aviatică est-europeană, la realități care deveneau deja evidente nu doar în Polonia dar se și ițeau semnificativ în România. Pe scurt la boom-ul aviatic din membrii estici ai UE care se prefigurau limpede în iarna 2013-2014 când a fost făcut studiul, care s-a și concretizat între timp și care este de-abia la început, inclusiv în România.
Nu doar indicii de creștere sunt problematici, ci și întreaga structură de variabile. Două dintre cele mai importante drivere ale boom-ului aviatic din România, diaspora pe de o parte și procesul de descentralizare economică și migrație internă care naște orașele-magnet despre care se vorbește mult în ultima vreme, sunt complet absente din studiu. Mai mult, orice tentativă de analiză a fluxurilor existente de pasageri din aria potențială de acoperire înspre aeroporturile existente e complet absentă.
Studiul de trafic al aeroportului Brașov lucrează cu cifre din anii 2005 – 2012. De atunci și până la finalul anului trecut (adică în doar 5 ani) traficul aeroportului din Cluj s-a dublat (creștere de 101.74%) iar cel al Sibiului a crescut cu 77.74%. Cel al Iașiului s-a cvintuplat (creștere de 409.46% %) iar cel al Craiovei s-a septuplat (crestere de 650.42%). Brașovul însă, conform acestui studiu plătit cu bani buni de Consiliul Județean în urmă cu niște ani, ar urma în de cinci ori mai mult timp (25 de ani) de-abia sa crească cumulat cu circa 55%.
Anul acesta Clujul va sări bine de două milioane de pasageri, Timișoara de un milion jumate, Iașiul pentru prima dată de milion. Sibiul și Craiova se vor învârti în jurul a jumate de milion fiecare. Noi însă, la Brașov, vom face filosofie în baza unui studiu răsuflat în timp ce decidenții politici din fiecare tabără își pregătesc strategia de aruncat pisica într-o curte vecină (și voi ajunge în detaliu și la asta într-unul din episoadele următoare).
Nu doar că lucrurile au avut evoluția fulminantă pe care v-o expun în ultimii cinci ani, dar eu sunt pregătit să pariez că și următorii cinci vor avea o evoluție cât se poate de dinamică. Mai puțin în cazul în care PSDragnea ne scoate complet de pe orbita occidentală, piața aviației comerciale românești va menține un trend ascendent remarcabil de sănătos. Pentru că urmărește nu doar o evoluție economică (care poate fi mai mult sau mai puțin previzibilă) ci niște schimbări structurale în societatea și economia românească și legăturile ei cu lumea.
Nu pot cere unui consultant sa îmi citească în stele. Însă lucrurile acestea de care vă povestesc erau în bună măsură vizibile pentru profesioniștii din industria aviației comerciale. Pierdem ani și bani fușerind și planificarea și execuția și asta este inacceptabil. Pentru ca există un argument economic cât se poate de solid pentru investiția în aeroportul Brașov, însă din păcate, până la ora aceasta, suntem incapabili să-l aducem corespunzător în față. E realmente timpul sa schimbăm ceva fundamental în modul în care tratăm această investiție absolut crucială pentru viitorul Brașovului iar în episodul următor o să vă spun și de unde ar trebui sa începem.
LE: As vrea sa fac o precizare scurtă despre episodul de azi cu aeroportul. Nu-i miza mea să fac bășcălie de munca altora și am tot respectul pentru profesioniștii de bună credință ce trudesc în acest câmp minat numit infrastructura României. Dar sunt absolut furios pe un mod de a face lucrurile și niște cercuri vicioase care ne țin captivi ai capriciului politic pe proiecte absolut critice. Și pentru că acum mă numesc și eu la rându-mi politician vreau să fac tot ce ține de mine pentru a le rupe. Aeroportul Brașov e prins într-o strânsoare între o dezbatere tehnică și una politică și pentru a o scoate la capăt trebuie sa le câștigăm pe amândouă. Și trebuie sa le câștigăm corect, cu armele (a se citi cifrele) la vedere și fără artificii și scurtături procedurale. Pentru că artificiile astea au un mare dar să puște când ți-e lumea mai dragă și sa deraieze proiecte taman când credeai c-ai scos-o la capăt. Mulțumesc și scuzele mele dacă am jignit pe cineva în expunerea mea.
Articolele precedente:
Aeroportul Brașov, episodul #7
Aeroportul Brașov, episodul #6
Aeroportul Brașov, episodul #5
Aeroportul Brașov, episodul #4
Aeroportul Brașov, episodul #3
Aeroportul Brașov, episodul #2
Aeroportul Brașov, episodul #1
