Aeroportul Brașov, episodul #1

By 12/10/2017Articole

Tudor Benga – deputat USR Brașov

Încep astăzi, 24 septembrie 2017, un serial pentru care mă pregătesc de câteva luni de zile. Pe parcursul următoarelor săptămâni, în articole succesive publicate aici, voi face o radiografie detaliată a proiectului aeroportului Brașov. Unde se găsește de fapt, care sunt blocajele, cine ce face sau nu face și de ce, ce pași sunt necesari pentru deblocarea proiectului. Voi detalia documentații și proceduri, voi analiza statistici aeroportuare și indici de rentabilitate, voi despica cifre existente și scenarii propuse. Voi chestiona premize, voi ridica întrebări serioase atât despre trecut cât și despre viitor, și da, voi formula inclusiv acuzații.

Voi face toate aceste lucruri pentru ca mi-am pierdut orice speranță că acest proiect va fi finalizat în absența unei implicări masive și susținute a publicului brașovean. Îl sparg în episoade pentru că este extrem de multă informație și da, pentru că este nevoie ca un număr cât mai mare de cetățeni sa înțeleagă minimal cum sunt încâlcite ițele. Pentru ca această încâlceală este folosită sistematic și deliberat de clasa politică brașoveană pentru a se face că lucrează. Și pentru că acest proiect va ajunge la bun sfârșit doar în momentul în care cetățenii vor putea discerne în dezbaterea publică cine împinge efectiv proiectul înainte și cine doar joacă teatru. Iar din păcate, în momentul de față raportul teatru – acțiune este covârșitor în favoarea teatrului.

Va fi una din puținele instanțe în care vă voi ruga explicit să dați share. Iar chestia asta inclusiv dacă nu aveți nici o legătură cu Brașovul. Și asta pentru ca există cel puțin alte două zone în țară în care un teatru similar (chiar dacă mult mai puțin avansat) se joacă cu potențiale aeroporturi noi (zona Galați – Brăila și zona Deva – Hunedoara) dar și o serie de aeroporturi existente afectate de disfuncționalități precum cele pe care le voi detalia pe parcurs (Târgu Mureș, Baia Mare, Arad, Constanța, Tulcea sau Caransebeș).

1490081814_ssa04-005-plan-de-incadrare-in-teritoriu-model

Încep în episodul de astăzi prin a lămuri una dintre chestiunile cele mai spinoase dar simultan foarte puțin înțeleasă de public: realitatea faptului ca într-un stat membru al Uniunii Europene astăzi pur și simplu nu poți construi un aeroport nou când, cum și unde te taie pe tine capul. Și presupunând că în vistieria autorităților locale s-ar găsi cele câteva zeci bune de milioane de euro necesare. Și presupunând ca absolut toate avizele și para-avizele de construcție, mediu, funcționare, exploatare și dumnezeu-mai-stie-care altele, locale sau de la București, ar fi toate gata. Și presupunând că absolut nici un dubiu privitor la parametrii tehnici ai pistei sau culoarului de zbor nu ar exista. Și presupunând că toate aceste lucruri ar fi îndeplinite și mâine ar demara construcția nu ar exista nici o garanție că peste cinci sau zece ani avioane cu pasageri ar decola și ateriza regulat acolo.

Și asta pentru că un aeroport într-un stat membru UE se supune unor reglementări europene care sunt foarte clare atât despre construcția cât și despre operarea unui aeroport. Iar aceste reglementări nu țin atât de aspectul tehnic al operării în siguranță a unui zbor, ci de aspectul financiar al cheltuirii eficiente a banului public. Aceste reglementări stipulează parametrii foarte clari în care orice ban public poate fi cheltuit fie pentru investiția într-un aeroport, fie pentru operarea unui zbor pe acel aeroport după finalizarea lui. Aceste reglementări impun calcule și planificare detaliată înaintea demarării unui astfel de proiect, iar rolul lor nu este să împiedice realizarea unor astfel de obiective ci să se asigure că investiția este sustenabilă pe termen lung, că resursele publice sunt cheltuite cu cap și că banul public nu dispare îngropat misterios cum este obiceiul nu doar în țările estice dar și în cele mediteraneene și, mai rar ce-i drept, chiar și în cele nordice.

Aceste reglementări de care vă povestesc sunt cuprinse în Comunicarea Comisiei Europene privind ajutoarele de stat destinate aeroporturilor și companiilor aeriene din 2014 și sunt cât se poate de clare. Ignorarea lor riscă nu doar să deraieze orice proiect nou de aeroport dar și amenzi usturătoare sau închiderea temporară sau definitivă a unor aeroporturi existente. În cazul particular al Brașovului problema principală este că nu știm în ce măsură proiectul respectă sau nu aceste reglementări. Și nu știm pentru că taman acele bucăți din documentație care ne-ar putea lămuri lipsesc în mod suspect din spațiul public. Problema este că nu știm cât și dacă ne va trebui ajutor de stat (probabilitatea să nu ne trebuiască este extrem, extrem de redusă) și nici nu avem foarte clar perspectivă despre când vom afla. Și asta în ciuda faptului ca informațiile relevante ar trebui să existe deja în documentația realizată până acum.

Primăvara aceasta am avut mai multe discuții cu oameni din instituții publice atât la Brașov, cât și la București și Bruxelles. Din toate informațiile mele până la această oră o notificare de ajutor de stat privitor la aeroportul Brașov nu există. Ceea ce în sine nu este o problemă, nu-i încă timpul pierdut, dar ridică niște semne serioase de întrebare privind modul în care au fost planificate lucrurile până acum dat fiind că în jur de 20 de milioane de euro au fost deja cheltuiți. În direcția pistei cel puțin, dacă nu neapărat și a aeroportului.

Problema mai mare însă e că se pregătește o nouă șarjă de lucrări iar nici noi (și nici Comisia Europeană) nu știm încă matematica de ansamblu a proiectului. Această matematică ar trebui sa se regăsească în mod normal în analiza cost-beneficiu, capitolul 8 al studiului de fezabilitate proaspăt revizuit. Studiu de fezabilitate revizuit ce a fost făcut finalmente public la insistențele mele și ale altor actori din spațiul public brașovean în această primăvară. Dar, dezamăgitor, fără anexa ce conține analiza cost-beneficiu.

Începând din iunie și până săptămâna aceasta i-am solicitat live sau telefonic în două sau trei rânduri președintelui Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, să facă publică anexa. Îi solicit azi public același lucru și am speranța că o va face cât mai curând așa cum a făcut-o și cu celelalte bucăți de documentație de până acum. Este un pas necesar pentru a împinge dezbaterea și proiectul în sine înainte și o dovadă de transparență și respect față de contribuabilul brașovean din ale cărui taxe urmează să se realizeze pașii următori.

Închei primul episod cu următoarea precizare: protestul pentru aeroport de astăzi de la ora 18:00 la Prefectură este un demers îmbucurător și necesar al publicului și societății civile brașovene la care mi-aș fi dorit să particip dar de la care sunt nevoit să lipsesc din motive personale. Mărturisesc că mi-a dat și mie un imbold să duc o campanie mai amplă și mai lungă de comunicare pe acest subiect, deși îmi este într-o măsură teamă de cât va fi de dificil sa mențin atenția publicului prin toată seria de detalii tehnice și proces politic și birocratic. Dar cred că este singura cale și că doar împreună cu implicarea susținută a opiniei publice vom putea mișca lucrurile.

În episodul următor, ceva mai tehnic, o să vă povestesc care sunt implicațiile ajutorului de stat și care este exact relevanța analizei cost-beneficiu. Până atunci mulțumesc pentru atenție și anticipat pentru share!

Documentația “Orientări privind ajutoarele de stat destinate aeroporturilor și companiilor aeriene” (descarca pdf ) la care am făcut până acum referire.

Articolele precedente:

Aeroportul Brașov, episodul #7
Aeroportul Brașov, episodul #6
Aeroportul Brașov, episodul #5
Aeroportul Brașov, episodul #4 
Aeroportul Brașov, episodul #3 
Aeroportul Brașov, episodul #2 
Aeroportul Brașov, episodul #1

Leave a Reply