Deputatul USR Brașov, Tudor Benga, propune ca sumele încasate de Statul Român din exploatarea gazelor din Marea Neagră să fie folosite exclusiv pentru cofinanțarea unor investiții de dezvoltare a infrastructurii, în proiecte desfășurate în parteneriat sau cu asistența unor structuri internaționale, cu experiență în domeniu.
Propunerea deputatului Tudor Benga a fost depusă sub forma unui amendament la Legea Offshore, dezbătută în ședința de săptămâna trecută a comisiilor reunite ale Parlamentului.
„De aceste încasări din exploatarea gazelor de pe platoul Mării Negre trebuie să beneficieze toți cetățenii României, iar acest lucru se face cel mai bine prin dezvoltarea infrastructurii. Având în vedere că Statul român a demonstrat deja, în mai multe ocazii, că este un prost gestionar al fondurilor proprii, cred că este nevoie de expertiza instituțiilor financiare, astfel încât să putem avea garanția că vor fi implementate proiectele propriu-zise și că nu se vor repeta scenariile din anii 2000, când s-a spus că banii vor fi folosiți pentru autostrăzi, iar în acest moment nu avem decât câțiva kilometri funcționali. De aceea am venit cu un amendament prin care am propus ca sumele încasate din exploatarea gazelor din Marea Neagră să fie folosite pentru cofinanțarea proiectelor de infrastructură din România, în proiecte care beneficiază de asistența tehnică din partea unor foruri internațioanle cu experiență, de tipul BERD, Băncii Europene de Investiții sau Băncii Mondiale”, a declarat Tudor Benga.
Deputatul USR Braşov susține că Legea Offshore trebuie să stabilească o relație echitabilă între cele două părți implicate în exploatarea gazelor, respectiv statul român și investitori. În acest sens, există câteva aspecte ce trebuie luate în calcul:
1. Predictibilitatea cadrului fiscal, care în România este foarte scăzută.
Redevențele sunt fixe, dar impozitul pe venitul suplimentar trebuie să fie renegociabil și progresiv. În acest sens, în luna iulie, când a fost aprobat prima dată actul normativ de către Parlament (legea a fost retransmisă spre reexaminare de președintele României, Klaus Iohannis), Tudor Benga a depus un amendament privind impozitarea progresivă a veniturilor din exploatare, peste cele încasate din redevență.
2. Stabilirea structurii deducerii pentru sumele investite de către companiile care se ocupă de extracția gazelor naturale.
3. Destinația gazelor extrase: ce se întâmplă cu ele, în ce măsură rămân în România, pentru a crea valoare în economia românească.
Totodată, deputatul Tudor Benga critică faptul că nu a existat o dezbatere publică pentru Legea Offshore, dar și lipsa de implicare a Guvernului României în pregătirea proiectului acestei legi: „Statul român ar fi trebuit să fie acolo, să protejeze interesele României. Din păcate, în 2 octombrie, Guvernul a fost reprezentat de doi secretari de stat. Statul român trebuia să vină cu propria evaluare.”
Pe data de 2 octombrie, președintele României a retransmis proiectul Legii offshore spre reexaminare comisiilor reunite ale Parlamentului. Din aceste comisii au făcut parte și patru parlamentari de Brașov (social-democrații Mihai Mohaci, Viorel Chiriac, Roxana Mînzatu şi deputatul USR Tudor Benga). A doua zi, proiectul ar fi urmat să primească votul final în Camera Deputaților, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat, întrucât parlamentarii ALDE au făcut un pas în lateral, decizia finală fiind ca actul normativ să se întoarcă la comisii. Potrivit deputatului Tudor Benga, în tot circuitul parlamentar, implicarea Guvernului a fost nesemnificativă.
Tudor Benga mai consideră că lipsa implicării Guvernului și a dezbaterii publice lasă mână liberă lui Liviu Dragnea să vândă resursele naturale ale României în funcție de propriile interese, cu ajutorul parlamentarului social-democrat Iulian Iancu, președintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaților. Mai mult, deputatul și-a exprimat îngrijorarea ca întreg demersul să eșueze, păstrându-se astfel semimonopolul rusesc în Europa de Est și Centrală.
“În ceea ce privește acest act normativ, interesele statului român sunt reprezentate, se pare, de Liviu Dragnea și de parlamentarul social-democrat Iulian Iancu. Consider că, în realitate, Liviu Dragnea a vrut să bată palma de unul singur cu investitorii, modelul aplicat de el fiind similar celui din Africa anilor 1970, când dictatorii vindeau singuri resursele naturale ale țărilor. În acest context, Iulian Iancu pare vârful de lance al intereselor rusești. Dacă legea eșuează, rușii vor fi cei mai fericiți, pentru că își vor menține semimonopolul în Europa de Est și Centrală”, a încheiat Tudor Benga.
