Vineri seară, pe 28.06.2019, începând cu ora 18.00, sala Europa a hotelului Aro Palace din Brașov a devenit neîncăpătoare pentru cei peste 100 de brașoveni veniți la dezbaterea publică “Parc sau Parcare? Cum vrem să arate centrul Brașovului peste 5 ani?”.
La evenimentul organizat de către USR Brașov, au participat mai mulți invitați care au opinat cu privire la oportunitatea construcției unei parcări sub Parcul Central “Nicolae Titulescu”, un proiect inițiat de Primăria Brașov.
Dezbaterea a fost moderată de către Marius Vintilă, activist civic și de mediu, căruia îi mulțumim că a acceptat invitația noastră.
Primul speaker a fost Tudor Benga, care în calitate de deputat USR Brașov și co-organizator al dezbaterii a vorbit despre faptul că nu există dezbatere publică, o consultare cu cetățenii inițiată de Primărie despre acest proiect. Din ianuarie de când a aflat despre continuarea ideii de construcție a parcării, a promis că va face tot posibilul ca Parcul să nu fie afectat de mutilare. Concluziile prezentării colegului nostru au fost următoarele: avem nevoie de o viziune pe termen lung privitoare la dezvoltarea Brașovului și a zonei metropolitane, trebuie să ne raportăm la ceea ce înseamnă calitatea vieții, concept ignorat complet de autorități. În mod critic avem nevoie de concurs de soluții pentru acest proiect, de dezbateri publice, de deschidere din partea Primăriei care ar trebui să fie preocupată de părerea cetățeanului în primul rând.
A urmat arhitect șef Marilena Manolache din partea Primăriei Brașov, părerea autorităților fiind extrem de importantă, ne-am bucurat să o avem printre participanții la dezbatere. A urmat prezentarea unui scurt istoric al căutării de soluții pentru parcaj din cauza creșterii numărului de mașini în Brașov. Prima zonă identificată ca și posibilă parcare a fost o parte mică din Parcul Central care a fost aprobată printr-un proiect de urbanism în anul 2007. A urmat un alt document superior în anul 2013, iar în anul 2018 a fost atribuit în urma unei licitații contractul pentru realizarea unui SF și al unui PT pentru o parcare de aproximativ 700 de locuri. În urma realizării studiului de trafic, Primăria a ajuns la concluzia că parcarea planificată în 2007 nu corespunde solicitărilor curente, astfel încât anul acesta în februarie contractul a fost reziliat. În paralel a fost atribuit un PUZ pentru zona istorică, dar pentru că firma de consultanță nu a livrat ceea ce i s-a cerut, Primăria a reziliat contractul, urmând ca în iulie licitatia să fie reluată. Se menționează în extractul CF, destinația este de parc, iar parcajul se dorește a fi minim invaziv cu spațiul verde. La finalul intervenției, d-na Marilena Manolache a spus că intervenții pe acest subiect vor mai avea și dl Bogdan Micu, consilier al primarului și dl Laszlo Barabas, viceprimar.
Următoarea intervenție a fost a dl. arhitect Gruia Hilohi care a prezentat istoria Parcului începând cu Evul Mediu, când pe locul actual al Parcului era amplasat un loc destinat operațiunilor militare, astfel încât e posibil ca sapând un metru, să fie descoperite vestigii, ceea ce va îngreuna construcția unei parcări. Prima Promenadă cu scop recreativ a fost amplasată în acest loc în anul 1805, când în locul actual al Parcului, au fost plantați primii tei. Această Promenadă începea de la Cercul Militar Brașov până la actualul Magazin Star. Prima inițiativă urbanistică datează din 1881 și s-a numit Planul de Regularizare al viitorului Bulevard Rudolf, actualul Bulevard al Eroilor. Acest Bulevard urmând a fi circular în jurul cetății, după un model vienez, concepția arhitecților vremii fiind ca acest bulevard să fie înconjurat de spații verzi. În anul 1889 arhitectul Christian Kersch a propus un plan pentru înfrumusețarea zonei, plan care nu a fost pus în aplicare niciodată. În anul 1911 arhitectul Barteș a pregătit un Regulament edilic al orașului în care a insistat foarte mult să se păstreze acest Parc iar Promenada să nu fie întreruptă. În anul 1930 a fost amenajat în Parc un mic stadion, acest an fiind anul în care parcul a fost supus unei presiuni imobiliare și anul în care casele de pe strada Nicolae Iorga au fost construite. Anul 1933 este anul considerat oficial primul de funcționare al actualului Parc având integrată Promenada din 1905.
Între anii 1942-1947, arhitectul Duiliu Marcu care avea o viziune modernistă, dorea să construiască în locul parcului clădiri moderniste, iar Primăria dorea să construiască o piață, ambele proiecte au fost abandonate în anul 1947 când s-a schimbat puterea în România.
În anul 1960 proiectul lui Duiliu Marcu a fost reluat mai puțin ideea inițială de a construi și o catedrală în acel loc. În acel an, pentru a construi parcarea actualului hotel Aro Palace, copacii de pe Promenada Parcului au fost tăiați. Dl Hilohi a precizat în final că în extrasul CF, la destinația terenului se menționează curte construcții, modificarea datând din 2011 și neavînd la baza niciun act oficial. De asemenea a adăugat că nimeni nu ar trebui să permită construcția unui parcaj în acea zonă.
Următorul speaker a fost din partea USR, Naomi Reniuț Ursoiu, care a prezentat rezultatele analizei pe care a efectuat-o în ultimele 6 luni pentru afla stadiul actual al documentelor juridice privitoare la Parc. Nereguli grave au fost descoperite de ea, astfel în HCL din 2017 pe care primăria o invocă pentru realizarea parcării, lipsește Avizul de Mediu, Agenția de Mediu Brașov, spunând că nu a existat nicio solicitare în acest sens din partea Primăriei. Naomi Reniuț Ursoiu a făcut 3 solicitări pentru ca Certificatul de Urbanism să îi fie pus la dispoziție, toate 3 rămânând fără răspuns. În CF, terenul apărea inițial “parc” destinația fiindu-i schimbată în 2011 în “curți construcții” atunci având loc și parcelarea în cele două loturi, un lot cu destinația toaletă, cel pe care acum este o cafenea și un loc cu destinația parc.
Planul urbanistic zonal (PUZ) din 2013 pentru zona parcului, în care este prevăzut parcajul – deși a expirat, a fost prelungit în 2018 tot prin hotărârea actualului Consiliul Local, profitându-se de o prevedere interpretabilă conform căreia: dacă există o investiție începută atunci PUZ-ul se prelungește. Investiția nu era începută, dar la scurt timp, Primăria a început licitația pentru realizarea unui studiu de fezabilitate (SF) cât să creeze artificial aparența unei investiții și a legalității prelungirii PUZ-ului. La sfârșitul anului trecut, Primăria a scos la licitație realizarea unui SF – în nota conceptuală și tema de proiectare cerea să fie executat un SF pentru un parcaj subteran, de 700 locuri, în cel mult 7 luni, fără variante alternative. În noiembrie, licitația a fost câștigată de o firmă Consitrans &Progetti care se angaja că va realiza SF în 5 luni, cu prețuri supraevaluate pentru anumite părți (de 3-5 ori mai mult fată de cât ar costa pe piața liberă). Contractul dintre firma câștigătoare și Primăria a fost încheiat pe 210 zile (7 luni) față de 5 luni termenul asumat în licitație, pentru 576.221 ron.
Din documentele analizate până acum, reies următoarele: au fost întârzieri față de graficul estimat, documentația parțială este sub standarde de calitate, la final firma recomandă varianta alternativă, cea de a mări parcarea. În februarie contractul s-a încheiat de comun acord, plătindu-se doar 120.000 pentru o parte din documentația care compune SF-ul, iar Primăria a anunțat ulterior necesitatea unui parcaj de 2000/3000 de locuri. În final, Naomi Reniuț Ursoiu a prezentat faptul că în bugetul pe 2019 se prevede un nou studiu de fezabilitate, de 600 000 ron, pentru aceeași parcare, ceea ce înseamnă dublă alocare pentru acelasi proiect, lucru ilegal.
A urmat Nicușor Dan, unui dintre fondatorii USR, în acest moment deputat independent, care a apreciat atât calitatea celorlați invitați, urbaniști, arhitecți cât și prezența Primăriei. Nicușor Dan a vorbit despre echilibru în urbanism și despre studii ale fluxurilor de trafic, care în proiectul prezentat de Primărie par a fi făcute “din topor”. Există un Ordin al Președintelui ANCPI prin care a fost regelementat că nu mai există noțiunea de parc, ci de curți construcții, documentația de Urbanism fiind cea care dă calitatea unui teren de a fi construit sau a nu fi construit. PUZ-urile ar trebui să fie niște documente care să fie incluse în PUG care să fie refăcut odată la 3 ani. PUZ-ul în legislația actuală are o valabilitate de 5 ani, care poate fi prelungită cât timp durează construcția. La finalul intervenției Nicușor Dan a specificat că pe acest PUZ din 2013 nu apare faptul că Primăria a început efectiv o investiție, PUZ-ul din 2013 expirând în anul 2018 și a militat pentru găsirea unui consens între Primărie și cetățeni.
Adrian Claudiu Prisnel, deputat USR de Dolj, a prezentat etapele construirii unei parcări subterane în Craiova, proiect similar celui care se dorește a fi construit la Brașov. Niște efecte nedorite au urmat ca urmare a construcției parcării de 700 de locuri, parcarea având un grad de folosință extrem de mic, vegetația promisă a fi păstrată fiind pierdută pentru totdeauna, iar profitul operațional al parcării fiind de 2 lei în anul 2018. Pierderile pentru oraș și mediu au fost inestimabile, temperatura crescând cu câteva grade în centrul orașului după construcția acestei parcări.
Ordinul Arhitecților Români a fost reprezentat de arh. Adrian Ianchiș, care a spus că nu au fost invitați la nicio dezbatere inițiată de Primărie până acum legată de acest proiect. Prezentarea dl Ianchiș a început cu ce înseamnă rolul OAR și care sunt atribuțiile lui și cu specificația că proiectele concrete, cum ar fi cel al unei parcări, ar trebui dezbătute în comunitate.
Proiectele publice ar trebui să țină cont de două caracteristici: oportunitatea și fezabilitatea. În cadrul analizei oportunității ar trebui să existe o dezbatere publică a opțiunilor. O parcare de mari dimensiuni versus mai multe parcări de mici dimensiuni sau o investiție majoră în transportul public și descurajarea folosirii automobilului în Centrul Vechi. În cadrul studiului de pre-fezabilitate, trebuie să se țină cont de criteriul economic, de cel tehnic și de cel urbanistic, întrebarea fundamentală fiind cum se va schimba parcul, cel care face parte din identitatea orașului și dacă această opțiune este acceptată de către comunitate.
Dl. Ianchiș ne-a descris proiectul Craiovei și diferența dintre promisiune și realitate, marșând pe ideea că o parcare atât de mare fără studii de trafic reale și fără a se face un concurs de soluții serios este o idee cel puțin ciudată iar că acel parcaj subteran construit în parc ar fi o “mică-mare problemă”.
Următorul speaker a fost Gabriel Munteanu, membru USR Brașov și coordonator al proiectului “Salvați Parcul Central” care a prezentat mai multe posibile soluții alternative, specificând însă că niciuna dintre ele nu are în spate studii de fezabilitate, USR neavând un departament tehnic pentru acest lucru și nici forța financiară pentru a susține un astfel de proiect. Dintre soluțiile alternative, a reliefat mai multe parcări de mici dimensiuni, în diverse locuri din centru cum ar fi locul actualei piețe Star, Livada Poștei sau terenul de sport al Liceului Sportiv. De asemenea sub actualul Bulevard al Eroilor a fost una dintre alternativele sugerate. O altă soluție ar putea fi Centrul Civic transformat în hub, suplimentarea efectivă a transportului în comun și asigurarea de alternative eco-friendly cum ar fi park&ride.
Ultimul vorbitor a fost dr. ing George Florin Gârbacea care a prezentat Parcul și funcțiile ecologice ale Parcului. Acesta consideră că mall-ul care se construiește în Centrul Civic și care va avea parcare subterană este suficient pentru a deservi nevoia de parcaj. Despre Parc a menționat că funcțiile acestuia sunt: stocarea apelor pluviale, reducerea efectului insulelor de căldură urbană, reducerea nivelului de poluare al aerului, menținerea sănătății mentale fiind și un centru de socializare, este un loc de joacă pentru copii și are o biodiversitate ridicată. Despre Parcul Titulescu, în special și despre speciile de arbori exotici a avut o prezentare cuprinzătoare, prezentând și o inventariere a copacilor făcută de colegii noștri Gabriel Munteanu și Mircea Bucur, statistica în funcție de specii arătând că cei mai mulți arbori sunt arțarii și molizii argintii. Legat de solul parcului, a specificat faptul că solul este steril nepermițând speciilor rapid crescătoare să-și pună în valoare calitățile. La final a fost prezentat proiectul “Adoptă un copac” prin care cetățenii vor fi invitați să “ia în grijă un arbore” și să-l protejeze de eventuale intervenții.
Înainte de sesiunea de Q&A, Marius Vintilă i-a dat cuvântul dl Bogdan Micu, consilierul primarului George Scripcaru, care a condus un grup de lucru de care a mentionat că este profesionist și a cărui activitate a fost analiza internă în cadrul Primăriei a oportunității construirii unei parcări. Una dintre concluziile acestui studiu este alternativa propusă în prezentarea anterioară de colegul nostru Gabriel Munteanu: o parcare sub Bulevardul Eroilor cu posibilitatea prelungirii Promenadei de care a vorbit dl arh Hilohi.
Dl. viceprimar Laszlo Barabas a mulțumit pentru invitație. De asemenea a punctat în intervenție că o altă soluție ar fi amenajarea unei parcări sub Dealul Cetății cu intrare de lângă Biserica Ortodoxă de pe str Nicolae Iorga. Acesta a mentionat că se lucrează acum la demersurile pentru amenajarea unor parcări la intrarea în oraș, una dintre idei fiind construirea unei parcări lângă viitoarea Sală Polivalentă. A precizat că nu se pune problema construcției unei parcări subterane de 6 nivele și că deocamdată se vorbește despre soluții la rezolvarea acestei situații a traficului congestionat.
D-na arhitect sef Marilena Manolache a specificat că este nevoie de sprijinul OAR pentru a organiza un concurs de soluții ceea ce ar fi soluția ideală. Dl Ianchiș a specificat că PUZ-ul consemnează niște posibile amplasamente dar nu și faptul că în acele locuri este nevoie de construcții.
D-na Manolache a afirmat de asemenea că PUZ-ul din 2013 a fost prelungit cu unul în 2018, iar Nicușor Dan a precizat ca PUZ-ul ar trebui să aibă la bază o dezbatere publică care oricum se pare că nu a existat nici în 2013, așadar apariția unei dezbateri cu brașovenii fiind vitală.
S-a vorbit despre poluare și gradul ridicat al acesteia și despre un viitor în care autoritățile să fie concentrate pe calitatea vieții cetățenilor nu pe mașini. Dl Micu a precizat că vinovați de poluare suntem cu toții, nu doar marii poluatori industriali. Dl Hilohi a specificat că marile orașe din străinătate se concentrează pe eliberarea Centrelor Istorice, nu pe aglomerarea lor cu trafic. A fost ridicată ideea spațiului verde extrem de redus, întrebarea având ca răspuns din partea primăriei că da este nevoie de spații verzi, această nevoie regăsindu-se în HCL 276/2018 care reglementează ca orice ansamblu rezidențial să aibă zonă verde bine definită. D-na Manolache a precizat că în cadrul Primăriei, referitor la spațiile verzi, se lucrează la “o temă de proiectare pentru a realiza o strategie de dezvoltare si protejare a spațiilor verzi pe care să o aprobe Consiliul Local la un moment dat”.
Dezbaterea a fost încheiată de Tudor Benga, care a concluzionat că este important ca cetățenii să pună presiune pe autorități, că este important ca cetățenii să continue să fie implicați și să urmărească în continuare desfășurarea proiectului.
Mulțumim tuturor participanților, dezbaterea nu se termina aici!
Nu uitați să semnați și să distribuiți petiția care a depășit 6300 de semnatari și care se găsește aici: https://www.petitieonline.com/salvati_parcul_central_brasov
#salvatiParculCentral