Despre buget și amendamente.

By 07/02/2017Noutați

Allen Coliban – Senator

Mecanismul este următorul: guvernul propune o împărțire bugetară pe capitole, parlamentarii au două zile să depună amendamente (propuneri de modificare). Un amendament trebuie să specifice ce se modifică (de obicei, alocare de sume pentru ceva specific) și de unde vor fi luați banii.

Din start trebuie spus că există proiecte finanțabile de la bugetul de stat și proiecte care intră în atribuțiile autorităților locale (finanțabile din bani de la bugetul local sau din programe naționale/europene, prin concurs de proiecte). Dacă vreau borduri la mine în sat, nu este normal să cer guvernului bani pentru asta, ca alocare bugetară specifică, însă pot să îmi fac un proiect cu care să aplic la PNDL sau la alte programe de finanțare.
Lucrul acesta este știut (cred) de toți colegii parlamentari. Totuși, unii au înțeles exercițiul de a propune amendamente drept un exercițiu futil de imagine, desfășurat după schema: “propun ceva specific pentru satul X, amendamentul pică dar, chipurile, mi-am făcut datoria față de electorat”. Mmmmm, nu! Nu ți-ai făcut datoria, este un simulacru sortit, din start, eșecului și care aruncă tot mecanismul în derizoriu.
Așa am ajuns ieri să votăm 1076 de amendamente, dintre care aproape jumătate erau la bugetul MDRAP. Printre cele 1076, au fost și amendamente de bun simț, și lucruri aberante (ex: solicitarea unei sume de 600 de lei pentru o întabulare – ???), însă toate au fost tratate cu aceeași (lipsă de) importanță. PSD și ALDE au votat, pe pilot-automat, împotrivă – după cum am arătat și în live-ul de ieri, nici măcar nu s-au mai numărat voturile, iar solicitările noastre de numărătoare electronică au fost refuzate.

Înainte de a ajunge în plen, amendamentele trec prin comisii, cu avizul acestora (pozitiv sau negativ) ajung la vot.

USR a depus 125 de amendamente, unde am considerat că am avea de propus modificări de bun simț.

Din perspectiva proiectelor Brașovului, lucrurile au stat în felul următor. Împreună cu Tudor Benga, am luat temele majore și am analizat în detaliu în ce măsură ele sunt rezolvabile prin și prinse în buget. Să le luăm pe rând.

Aeroportul. Știm cu toții că aeroportul nu este un proiect național, nu este finanțabil de la bugetul de stat și nici din fonduri europene – atât strategiile cât și normele îl dau ca atare. Totuși, este un proiect esențial la nivel local și regional, asumat ca atare, pentru care autoritățile Brașovului au tot promis că vor găsi finanțare (resurse proprii, împrumuturi, investitori). Momentan, așteptăm actualizarea studiului de fezabilitate, pentru a vedea cât și cum ar trebui finanțat.
Totuși, există și un cui al lui Pepelea, presupunând că finanțarea se rezolvă. Sunt necesare două amenajări hidrografice, una pe Beselcin (care este pe terenul transferat aeroportului) și alta pe Bârsa (care NU este pe respectivul teren, însă îndiguirea râului este musai, pentru a evita eventuale inundații). Dintre cele două amenajări hidrografice, Bârsa nu poate fi finanțată de către Consiliul Județean Brașov, fiind pe un teren ce nu le aparține, soluția fiind finanțarea de către Ministerul Apelor și Pădurilor. Proiectul nu este nou, el fiind în bugetul ministerului și în 2012.
Documentarea pe caz mi-am făcut-o discutând cu colegii din grupul de lucru pe infrastructură al USR Brașov, cu domnul Veștea, Președintele CJBV, cu domnul Mohaci, fost prefect și deputat PSD de Brașov, cu domnul Laszlo Barabas, fost director la Serviciul de Gospodărire a Apelor, actualmente viceprimar de Brașov, cu domnul Bogdan Băloi, director tehnic la Administrația Bazinului Oltului Rm. Vâlcea. Am aflat că există un studiu de fezabilitate, la comun pe Beselcin și Bârsa, există și o valoare estimată pentru fiecare, este necesară doar separarea SF-ului în două investiții distincte, după care Apele pot să se apuce de licitație și îndiguiri pe Bârsa.
Prin urmare, am propus amendament la Ministerul Apelor și Pădurilor pentru amenajări hidrografice la râul Bârsa. Se va vota azi, revin cu update.

Autostrăzile. În lipsa unui studiu de fezabilitate actualizat, lucrările, în marea lor majoritate, nu au cum să fie executate (și, deci, nici plătite) în 2017. Iar banii pe SF-uri au fost prinși în buget la grămadă – la o analiză atentă (și cu ceva informații “din interior”), părea că sunt bani atât pentru Comarnic-Brașov, cât și pentru Făgăraș-Sibiu. În plus, au fost prinse ocolitoare pentru Comarnic și Bușteni (execuție), deși acestea vor deveni (sperăm, în curând) inutile, în perspectiva autostrăzii, care va dubla ocolitoarele. De asemenea, sunt prinși bani pentru ocolitoare la Făgăraș. Prin urmare, nu erau amendamente majore pe acest subiect de depus. Mara Mareș (PNL) a depus un amendament pentru ocolitoare Făgăraș, deși aceasta era inclusă în buget.

Spitalul. Spitalele.
Există proiectul noului spital. Am vorbit cu domnul Dan Grigorescu, președintele asociației care promovează acest proiect. Modelul, despre care am aflat și am scris în decembrie, este cel al unui parteneriat public-privat, agreat și de fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu. Pașii modelului sunt: transferul terenului (prin lege, similar aeroportului), investiție privată pentru construire, care va fi răscumpărată în timp, operarea spitalului fiind “de stat”. În urma convorbirii cu domnul Dan Grigorescu, a rezultat că singurul punct unde ar fi nevoie de fonduri publice ar fi la realizarea studiului de fezabilitate (estimat la 2 milioane de euro). Acesta ar trebui însă acoperit de autoritățile locale, la nivel central strategia pe sănătate mergând pe renovări și pe construirea de spitale regionale. Dat fiind că proiectul este în stadiul de concept, neavând încă rezolvată situația terenului, este improbabil să fie nevoie de bani bugetați anul acesta.
Nu același lucru poate fi spus despre renovarea Spitalului Județean. Aici Tudor a introdus un amendament și la fel a făcut și Mara Mareș. Respinse.

Revin după votul de azi.

 

UPDATE: Amendamentul meu, care ajuta proiectul aeroportului Brașov, nu a trecut. Previzibil, din păcate.
Nu este însă un eșec, pentru că:
– am vorbit cu domnul Adrian Veștea, președintele CJBV, pentru informații privind stadiul actual al proiectului și valoarea estimată a investiției
– am vorbit cu domnul Mihai Mohaci, fost prefect al Brașovului, actualmente deputat PSD, pentru istoricul proiectului și blocajele apărute
– am vorbit cu domnul Laszlo Barabas, actual viceprimar al Brașovului și fost director la Serviciul de Gospodărire a Apelor, pentru informații tehnice privind situația amenajărilor pe râul Bârsa
– am vorbit cu domnul Bogdan Băloi, director tehnic la Administrația Bazinală de Apă Olt, Vâlcea, pentru situația actuală a lucrărilor
– am vorbit cu doamna ministru Adriana Petcu, din perspectiva bugetului pe 2017 și a amendamentului propus
Ca urmare a discuțiilor avute, am aflat că:
– proiectul a fost prins în bugetul Ministerului Mediului în anul 2012
– amenajarea este prinsă în varianta inițială de studiu de fezabilitate, la comun cu amenajarea Beselcinului. Lucrul acesta prezintă probleme din punct de vedere juridic, fiind necesară separarea celor două lucrări, dat fiind că amenajarea Beselcinului este o investiție realizabilă de către CJBV, fiind pe terenul aflat în proprietatea lor, în vreme ce Bârsa poate fi amenajată doar de către Administrația Bazinală de Apă Olt, aflată în subordinea Ministerului Apelor și Pădurilor
– revizuirea SF-ului se află în lucru la CJBV, responsabil fiind domnul Mihai Pascu
– atât ABAO, cât și Ministerul Apelor și Pădurilor, așteaptă finalizarea actualizării SF-ului pentru a putea avansa cu acest proiect
– există niște discrepanțe între datele financiare estimative ale acestei investiții. CJBV avanseaza o valoare in jur de 4 milioane lei, ABAO are 13 milioane (valoare totală, din care C+M 7 milioane), Ministerul știa despre 15 milioane, estimările din trecut se ridicau până la 22 de milioane lei
Amendamentul meu viza alocarea sumei necesare (pe baza estimărilor maximale anterioare) în bugetul pe anul acesta. Amendamentul a fost respins în comisii, pe motiv că ar fi o investiție nouă, lucru neadevărat. Am semnalat acest lucru doamnei ministru, care mi-a arătat propriile însemnări, din care reieșea că banii vor fi alocați pentru rezolvarea proiectului după finalizarea actualizării studiului de fezabilitate. Așadar, chiar dacă în plen nu am obținut aprobarea amendamentului, AM PRIMIT O PROMISIUNE IMPORTANTĂ.
Impresii la finalul zilei. Chiar dacă propunerile de amendamente au părut un exercițiu futil, de multe ori fiind redactate neserios și folosite doar ca alibi în fața electoratului (“am încercat, nu au vrut”), totuși, pentru propunerile de bun simț, se pot găsi căi de comunicare. Este nevoie de viziune, de deschidere spre dialog și de un pic de noroc în găsirea unor interlocutori cu atitudine similară. Voi continua în această direcție, pentru susținerea proiectelor Brașovului.
Acum, mingea este la CJBV.

Leave a Reply