Rezumatul întâlnirii „Despre cazul Lucan și alte probleme din sistemul medical”

Cel de al doilea eveniment USR Brașov „Angajat la stat”, parte din campania națională „USR e vocea ta!”, i-a avut ca invitați pe deputatul Emanuel Ungureanu, cel care a dezvăluit cazul doctorului Lucan, pe Hanna Bota, autoarea cărții „Când în fiecare zi e joi”, precum pe medicii Bogdan Moldovan – medic primar chirurgie generală, șef Secție chirurgie generală la Spitalul Sf. Constantin Brașov și Andreea Moldovan, medic primar boli infecţioase, coordonatoarea Compartimentului de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale în același spital. Tema acestui nou eveniment a fost „Cazul Lucan și alte probleme ale sistemului medical românesc“, dominat de „dumnezeii medicali“.

Punctul de pornire a dezbaterilor a fost cartea Hannei Bota, „Când în fiecare zi e joi”, în care este descrisă experiența de viață a unei adolescente cu insuficiență renală. Ea face parte dintr-un grup de copii dializați și transplantați care trece prin mai multe suferințe fizice și psihice și sunt aruncați de sistemul medical românesc dintr-o parte în alta. „Cartea, scrisă ca un roman, tocmai pentru a proteja unele personaje, prezintă totuși fapte reale. Personajul principal este Delia Grădinaru, în carte «Daria», care a murit fără a mai apuca să citească această carte. De altfel, după ce ne-a părăsit, am rescris aproape integral cartea. Din păcate, la un an după moartea Deliei a murit și tatăl ei, în timp ce punea un buchet de flori pe mormântul fiicei sale. Emanuel Ungureanu este și el personaj în carte – «Matei», iar Mihai Lucan este «Doctorul D.», de la «dumnezeu». Din nefericire, în România sunt multe «Darii» și mulți «doctori D.», iar trist este că în societatea românească există o formă de «canibalizare», prin care se face dintr-un om neom, se mănâncă sufletul sau sănătatea unui om”, a declarat la Brașov, autoarea volumului. Toate fondurile colectate în urma vânzării acestei cărți sunt donate Asociației pentru Solidaritate și Empatie „Delia Grădinaru”.

Discuțiile pe tema situației în care se află sistemul medical românesc au pornit de la cazul doctorului Lucan și au ajuns inclusiv la fenomenul generalizat al „plăților informale“ pe care le fac pacienții, chiar și atunci când acest lucru nu le este solicitat expres. „În medie, pentru o operație, șpaga este de 200 euro- 250 euro, iar un chirurg are, în medie, 500 de operații pe an, astfel că se ajunge la un total de 100.000 de euro. În aceste condiții, de ce ar ieși medicul în stradă? De ce ar face grevă? Din păcate, noi i-am făcut «lucani» pe doctori. Acest tip de «îndumnezeire» nu ar fi putut apărea peste noapte, ea se produce pentru că noi le punem coroana”, a explicat deputatul USR Emanuel Ungureanu.

„Pentru această situație vinovată este și populația, care nu a spus nimic și fiecare a încercat să rezolve problema pe cont propriu, dar și școala medicală românească. Mulți medici care își desfășoară activitatea în sistemul de stat câștigă din «venituri informale» mai mult decât medicii din Occident, iar din acest motiv nici nu sunt interesați să preda cunoștințele tinerilor doctori”, a declarat și dr. Bogdan Moldovan, cel care a făcut primul transplant renal într-o clinică privată din România.

Discuțiile găzduite de USR Brașov au atins și subiectul „monopolului” pe unele specialități medicale, cum este și transplantul renal, în care medicii experimentați nu predau mai departe din cunoștințe.

Dr. Bogdan Moldovan: „Îi apreciez pe acești pionieri, care au început transplantul renal în România, dar îi condamn că după ce au ajuns în top au închis ușa după ei. În toate statele europene au fost înființate «centre de transplant mamă», în care s-au format chirurgii, care au deschis apoi alte centre. În România, tot ce ai produs se dezvoltă la tine în clinică. De altfel, potrivit medicului, România are nevoie de mai multe centre de transplant, acestea fiind mai eficiente din punct de vedere economic, dar și mai benefice pentru pacienți. Pentru un transplant de rinchi, un centru primește de la bugetul de stat 30.000 euro, pentru un transplant de ficat – 50.000 euro, iar pentru un transplant pulmonar – 70.000 euro. Sunt sume mari, dar un transplant renal costă exact cât dializa în primul an, apoi jumătate din dializă în următorii ani”.

De asemenea, chirurgul brașovean a spus că în România, ideea că nu se găsesc donatori este falsă. 80% dintre români ar fi dispuși să doneze, însă nu există procedura completă de identificare. „În multe state europene, te poți declara donator din timpul vieții. O astfel de decizie se ia la rece, în cursul vieții, de către donator, nu în momentele critice. Conform procedurilor, un potențial donator trebuie identificat în secțiile ATI, unde ajung și pacienți aflați în moarte cerebral – potențiali donatori. Câți donatori au fost identificați, în ultimii ani la Brașov? Suntem una dintre puținele țări europene care nu s-a edificat asupra donatorului care a decedat. Lipsa de donatori este «praf în ochi»”, a mai spus dr. Bogdan Moldovan.

Din păcate, perspectiva unei schimbări în acest domeniu este destul de limitată, iar deputatul Emanuel Ungureanu a explicat și de ce: „De 15 ani încerc să propun o Lege a transplantului. După ce am ajuns în Parlament, le-am propus pesediștilor să semneze ei legea, să fie ei cei care rezolvă problema. Le-am spus că le aduc specialiști din Spania, care să ne ajute să punem la punct acest sistem. Din păcate, există multă rezistență în Parlament, iar cea mai mare în ceea ce privește legislația transplanturilor vine, în acest moment, din partea PNL”.

De menționat că USR Brașov a lansat invitații și către conducerile spitalelor publice din Brașov, aceste unități nu au trimis reprezentanți la eveniment.

„Angajat la stat” este un proiect marca USR, ce își dorește să îi încurajeze pe toți aceia care lucrează în mod cinstit în sistemul de stat, și nu numai, că este timpul să ia atitudine, să sancționeze abuzurile, să utilizeze toate mijloacele pentru a produce schimbarea pe care ne-o dorim în societatea noastră. „Angajat la stat“ este un demers pornit din convingerea fermă că împreună putem înlocui tăcerea și resemnarea cu activismul.

Leave a Reply