Deși legea nr. 458 privind calitatea apei potabile prevede obligativitatea publicării anuale a unui raport județean privind calitatea apei potabile, la nivelul județului Brașov acest lucru nu se întâmplă. În acest context, în august 2021, un grup de lucru din cadrul organizației județene USR Brașov a început să facă demersuri pentru verificarea calității apei potabile în fiecare localitate din județul Brașov, pentru a determina în ce măsură aceasta corespunde standardelor în vigoare. Rezultatele sunt cât se poate de alarmante și este nevoie de măsuri urgente pentru ca apa potabilă să nu mai reprezinte un factor de risc la adresa sănătății publice.
Legea nr. 458 privind calitatea apei potabile: (8) Autoritatea de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București, împreună cu producătorii, respectiv distribuitorii de apă potabilă, întocmesc și publică anual Raportul județean, respectiv al municipiului București, privind calitatea apei potabile, care va cuprinde:
- a) sistemele publice de aprovizionare cu apă potabilă, colective sau individuale, inclusiv cele care furnizează în medie o cantitate de apă mai mică de 10 mc/zi sau care deservesc mai puțin de 50 de persoane;
- b) informațiile minime cuprinse în raport trebuie să includă cel puțin aspectele la care se referă art. 3 alin. (2), art. 5 alin. (2), art. 8 și art. 9 alin. (6) și (7);
- c) situația pe o perioadă de un an, publicarea efectuându-se la sfârșitul anului respectiv.
În baza Legii 544, reprezentanții USR PLUS Brașov au solicitat din partea Direcției de Sănătate Publică Brașov:
– starea sistemului public de alimentare cu apă şi a instalațiilor de tratare
– rezultatele analizelor efectuate în ultimii ani
– măsurile impuse de autoritatea de sănătate publică județeană în urma analizelor efectuate
– accesul populației la informațiile privind calitatea apei
O parte dintre aceste informații și documente ne-au fost puse la dispoziție, dar nu și buletinele de analiză. În acest context, filiala județeană USR PLUS Brașov a formulat acțiune în contencios administrativ împotriva DSP Brașov, iar Tribunalul Brașov a dat o hotărâre prin care a obligat DSP Brașov să ne pună la dispoziție informațiile solicitate.
Astfel, la un an de la primele demersuri, am primit documentele solicitate pentru 15 UAT-uri: Șinca, Sâmbăta de Sus, Șercaia, Recea, Poiana Mărului, Părău, Ormeniș, Moieciu, Mândra, Măieruș, Lisa, Jibert, Hoghiz, Hârseni și Fundata.
Horia Motrescu, vicepreşedinte USR PLUS – filiala judeţeană Braşov şi coordonatorul proiectului:
„Rezultatele centralizate de noi arată că, în toate cele 15 localități pe care le-am analizat, în ultimii 3 ani s-au înregistrat neconformități faţă de indicatorii stabiliți de Legea nr. 458 privind calitatea apei potabile, în sensul depășirilor indicatorilor de bacterii (care, conform legii, ar trebui sa fie ZERO), număr de colonii la 37 și 22 grade (care ar trebui să fie tot ZERO), enterococi intestinali, lipsa clorului rezidual liber din apă (ceea ce înseamnă că apa nu este dezinfectată), dar şi depășiri de ordinul sutelor de ori ale concentrației maxime admise de clor rezidual liber, etc.
Concluzia este că, în județul Brașov, acest domeniu de infrastructură a fost ignorat, iar buletinele de analiză confirmă acest lucru. Apa livrată oamenilor ca fiind apă potabilă are probleme serioase, iar în unele cazuri, este un atentat la sănătatea şi viaţa celor care o consumă.”
Câteva exemple concrete:
>> 9 UAT-uri din cele 15 analizate nu au instalații de tratare a surselor de apă (Șinca, Recea, Poiana Mărului, Moieciu, Mândra, Măieruș, Hârseni, Fundata și Jibert).
>> În Poiana Mărului nu s-au prelevat niciun fel de probe de apă în ultimii 4 ani, nu există niciun buletin de analiză a apei.
>> La Fundata niciun buletin de analiză din ultimii 4 ani nu e conform cu indicatorii din legea privind calitatea apei potabile.
>> La Hârseni s-au prelevat 3 probe în anul 2021, toate 3 neconforme cu legea. Nu avem buletine pentru anii 2018-2022.
>> La Hoghiz nu există buletine de analize în 2018 și 2019, iar în anii 2020 și 2021 toate probele sunt neconforme cu legea privind calitatea apei potabile. În anul 2022 , 95% din probe sunt neconforme cu legea.
>> În Lisa, apa care iese din stația Breaza nu prezintă urme de clor, dar prezintă numeroase bacterii, punând în pericol sănătatea locuitorilor. În plus, buletinele de analiză, având numai doi parametrii analizați, nu sunt relevante.
>> Măieruş nu are niciun buletin de analiză conform cu legea privind calitatea apei și, deși nu are staţie de tratare, în 2019 cantitatea de clor rezidual liber era de două ori peste limita maximă admisă de lege. În anii 2020 și 2022 sunt contradicții evidente între clorul utilizat și bacteriile găsite. DSP nu a putut explica de ce.
>> La Mândra avem 3 buletine în 2019 și 2 în 2021, toate neconforme.
>> La Moieciu, în 2019 s-au prelevat 2 probe, ambele neconforme. În anul 2022, probele prelevate nu conțin deloc clor rezidual liber, apa care iese din stația de tratare nu prezintă urme de clor, ceea ce înseamna că apa nu este dezinfectată.
Horia Motrescu:
„Situația este foarte gravă, este o problemă ce ține de sănătatea publică. Ne întrebăm dacă, cel puțin, locuitorii din aceste localități au fost informați de situația existentă. Pentru că atât administrația publică locală, cât și DSP Brașov, au obligația de a informa cetățenii atunci când calitatea apei potabile le pune în pericol sănătatea. Mai mult, DSP ar fi putut aplica sancțiuni, dar nu a făcut acest lucru decât în foarte puţine cazuri, ceea ce a încurajat primăriile să ignore, în continuare, problema.
Ce vom face mai departe? Pentru a nu bloca activitatea DSP Brașov, am solicitat, în primă fază, datele pentru numai 15 UAT-uri din județ. Urmează să solicităm și pentru restul UAT-urilor, pentru a avea imaginea completă la nivelul întregului județ și a putea stabili care sunt măsurile care trebuie luate în fiecare UAT în parte. Mai departe, soluția pe care noi o vedem este ca UAT-urile să aloce buget în 2023 pentru a înființa, acolo unde nu există, sau pentru a moderniza stațiile de tratare a apei. Dacă nu pot aloca bani din bugetul local, atunci Consiliul Județean ar trebui să recomande ca banii direcționați către UAT-uri din cotele de TVA să fie folosiți în acest scop.
Este de datoria tuturor factorilor de decizie să găsească și să implementeze de urgență măsurile necesare. În perioada următoare, noi vom merge, împreună cu colegii din Consiliul Județean Brașov, în audiențe la primarii din județ, pentru a-i determina să ia măsurile care se impun astfel încât să nu mai pună în pericol sănătatea oamenilor.”
12 august 2022
USR PLUS – filiala judeţeană Braşov
